Sursa foto: Hepta/Ilie Bolojan
Reforma de tip PR a pensiilor magistraților. Premierul anunță că se modifică tot, dar nu se schimbă nimic
Creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților, de la 60 de ani la 65 de ani, creșterea vechimii în magistratură, de la 25 de ani la 35 de ani, și scăderea cuantumului pensiei de serviciu pentru magistrați, de la 80% din media veniturilor brute la 70% din ultimul salariu net încasat, sunt măsurile reformatoare anunțate, ieri, de către premierul Ilie Bolojan, în legătură cu pachetul de modificare a legislației referitoare la pensiile speciale.
Problema acestor reforme este că niciuna nu va afecta magistrații aflați, în prezent, în activitate, în special cei peste 60% care au deja în buzunar deciziile de pensionare eliberate de casele de pensii, și, în niciun caz, nu pot afecta pensiile de serviciu aflate în plată. După ce noua legislație va intra în vigoare, aceste măsuri pot fi implementate doar magistraților care vor intra în magistratură în viitor, iar pentru a nu exista vicii de neconstituționalitate generate de o reglementare discriminatorie, este nevoie de o perioadă tranzitorie de armonizare care nu poate fi mai mică de 20 de ani. Astfel, abia undeva în jurul anului 2045 această reformă va putea fi dusă la capăt, ceea ce face ca măsurile anunțate să nu schimbe, în mod concret, absolut nimic față de ce prevede actuala legislație. Toate aceste impedimente rezultă din jurisprudența vastă a Curții Constituționale stabilită în acest domeniu. Mai mult, măsurile anunțate de Bolojan par să nu fi fost discutate cu ministerele de resort, conduse de PSD, și nici cu sistemul judiciar, la redactarea lor participând un fost președinte al ÎCCJ și un fost senator PNL, actualmente judecător CCR.
Premierul Ilie Bolojan a susținut, ieri, la Palatul Victoria, o conferință de presă în cadrul căreia a prezentat ceea ce se dorește a fi reformarea pensiilor de serviciu ale magistraților, precizând că acest nou proiect vine să rezolve două probleme sistemice. „În magistratură, se iese la pensie prea repede. Suntem în situația în care două treimi din judecători și procurori ies la pensie la 47, 48 și 49 de ani. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. Nu mai avem oameni care să înlocuiască (pe cei ieșiți din sistem – n.red.). Nu există oameni pe piața muncii. Creștem, așadar, vârsta de pensionare”, a afirmat șeful Executivului.
A doua problemă identificată și despre care se afirmă că prin propunerile făcute va fi rezolvată este valoarea pensiei de serviciu. „Valoarea pensiei este, în prezent, nivelul ultimului salariu. Au fost ani, înainte de 2020, când pensia era 80% din venitul brut, adică mult mai mult decât venitul net. Acum, suntem în faza în care pensia se raportează la ultimul venit. În acești ani, pensiile magistraților au fost la nivelul ultimului salariu încasat în activitate. Dacă facem un calcul, constatăm că pensia medie în Justiție este de 25.000 de lei pe lună, adică 5.000 de euro net. O pensie medie în sistemul public de pensii este de 600 de euro, deci rezultă o diferență foarte mare. Nu mai există nicăieri în Uniunea Europeană o astfel de diferență”, a adăugat Ilie Bolojan.
Pe hârtie arată bine…
În acest sens, Guvernul Bolojan vine cu două măsuri ce vor fi propuse într-un nou pachet pentru care Executivul intenționează să își angajeze răspunderea în fața Parlamentului. Prima măsură se referă la creșterea vârstei de pensionare în justiție la 65 de ani (față de 60 de ani în prezent). Mai mult, Guvernul vrea să crească vechimea în funcția de magistrate de la 25 de ani, cum este în prezent, la 35 de ani. Ceea ce va face ca un magistrat care îndeplinește această condiție de vechime să poată ieși anticipat la pensie la vârsta de 58 de ani, cel mai devreme, cu sancțiunea reținerii din pensie a unor două procente pentru fiecare an până la atingerea vârstei de 65 de ani. „Vom avea, în acest fel, întregul corp al magistraților în funcție la vârsta de maturitate profesională”, a afirmat Ilie Bolojan.
A doua măsură anunțată de șeful Executivului vizează cuantumul pensiei magistraților. Acesta a precizat că, în majoritatea țărilor membre UE, pensia este calculată la un anumit procent din media pe ultimii patru sau cinci ani de activitate. Iar formula găsită de Bolojan este de 70 la sută din ultimul salariu net.
În prezent, pensia specială a magistraților este de 80% din ultimul salariu brut.
Realitatea bate reforma
Ei bine, deși aceste anunțuri făcute de Ilie Bolojan ar atesta modificări substanțiale în această materie a pensiilor de serviciu ale magistraților, în realitate nu se schimbă nimic. Nu pentru majoritatea magistraților aflați, în prezent, în activitate și care îndeplinesc criteriile de pensionare prevăzute de legislația în vigoare și, de asemenea, nu pentru pensiile speciale aflate deja în plată. Singurii magistrați afectați în mod real de aceste noi prevederi vor fi cei care intră în magistratură după intrarea în vigoare a noii legislații propuse, ieri, de la Palatul Victoria. Asta, deoarece trebuie să fie redactate norme tranzitorii care să respecte în cel mai strict mod jurisprudența Curții Constituționale în acest domeniu, fapt care va conduce la implementarea măsurilor, pe de-a întregul lor, abia în anul 2045, așa cum a încercat și fostul guvern, în anul 2023.
Acest aspect este sesizat și de avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care, într-o postare pe contul său de socializare, arată că orice modificare a legislației în domeniu se poate aplica numai pentru viitor, iar „viitorul în această materie, în așa fel încât să rămânem în picioare din punct de vedere constituțional, înseamnă că orice modificare legislativă se va aplica exclusiv magistraților care vor intra în sistem după data intrării în vigoare a acestor modificării legislative. Adică vor produce efecte depline după următorii circa 35 de ani, desigur, dacă, până atunci, nu se mai modifică ceva. Nu de alta, dar ultimele două modificări, la fel de revoluționare, au fost în 2022 și 2023 (vârsta de pensionare la 60 de ani și limitarea pensiei la cel mult ultimul salariu net)”.
Juriștii identifică problemele pachetului de măsuri
Specialiștii în drept constituțional observă mai multe probleme cu care s-ar confrunta aceste noi prevederi legislative propuse de Guvernul Bolojan, Astfel, în forma actuală a legii, eșalonarea în normele tranzitorii trebuie să se facă până în anul 2045. CCR a stabilit că termenul de zece ani al acestei tranziții este foarte mic. Majorarea perioadei de vechime de la 25 la 35 de ani, corelată cu majorarea vârstei standard de pensionare de la 60 de ani la 65 de ani, va face ca această tranziție să poată fi încheiată, în mod real, în 20 de ani, adică în 2045, dacă aceste prevederi intră în vigoare în 2025. Adică, exact ca și în propunerea anterioară, neschimbându-se absolut nimic din acest punct de vedere.
Relevantă în acest sens este motivarea Deciziei CCR 900/2023, unde se arată că „analizând eșalonarea creșterii vârstei de pensionare stabilită în anexa nr. 2 la lege, Curtea constată că, în realitate, această eșalonare, pe de o parte, pornește de la o vârstă de pensionare care nu își găsește susținerea în normele existente, operând din start cu o ficțiune juridică lipsită de raționalitate, și că, pe de altă parte, nu cuprinde reglementări care să conducă la atingerea treptată a obiectivului urmărit, ci, prin modul defectuos de redactare, se realizează o creștere bruscă și intempestivă a vârstei de pensionare cu 10 ani pentru persoanele născute începând cu anul 1976. Astfel, pentru aceste persoane are loc nu numai o creștere intempestivă a vârstei de pensionare cu 10 ani, față de cele născute în anul 1975 sau anterior acestuia, care se pensionează la 50 de ani, ci și o creștere cu 13 ani față de sistemul actual de pensionare, care valorifică doar vechimea în funcție, nu și vârsta de pensionare. Se creează astfel o falie între generații determinată de criteriul vârstei, ceea ce înseamnă că eșalonarea creșterii vârstei de pensionare stabilită în anexa nr.2 la lege este doar proclamată, pentru că, în realitate, reglementează – în mod implicit – că pentru persoanele născute începând cu anul 1976 vârsta standard de pensionare este de 60 de ani”.
Termenul de grație, obligatoriu
Curtea Constituțională mai arată, în aceeași decizie, că „ori de câte ori legiuitorul a crescut vârsta de pensionare în domeniul pensiilor a făcut-o într-un răstimp suficient de lung, astfel încât să nu afecteze securitatea juridică și încrederea cetățenilor în actul de legiferare (spre exemplu, creșterea într-un interval temporal de 15 ani a vârstei standard de pensionare pentru bărbați cu 3 ani, respectiv creșterea într-un interval temporal de 20 ani a vârstei standard de pensionare pentru femei cu 5 ani). Astfel, norma tranzitorie trebuie să coreleze criteriul vârstei cu cel al vechimii efective în funcție, vârsta neputând fi un criteriu de sine stătător decât la momentul atingerii vârstei standard de pensionare preconizate (60 de ani). De aceea, creșterea etapizată a vârstei de pensionare trebuie să pornească de la 47 de ani și să avanseze treptat până la vârsta standard de pensionare stabilită de legiuitor, iar această creștere trebuie să se raporteze invers proporțional la vechimea efectivă în funcție (la data intrării în vigoare a acesteia, acordarea dreptului la pensie de serviciu realizându-se, însă, după împlinirea celor 25 de ani de vechime efectivă în funcție (în care se include tranzitoriu vechimea asimilată necesară pentru accesul în funcție). De asemenea, se poate reglementa o perioadă de grație care să permită tranziția rațională spre un nou criteriu de dobândire a dreptului la pensie de serviciu (vârsta). (…) Prin urmare, modul defectuos de realizare a eșalonării creșterii vârstei standard de pensionare este de natură să încalce art.1 alin.(5) din Constituție în componenta sa de securitate juridică corelat cu componenta instituțională a independenței justiției, cu referire directă la condițiile necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu. Se încalcă, astfel, art.1 alin.(3) și (5) cu referire la art.124 alin.(3) din Constituție”.
Partenerii de guvernare au aflat despre aceste lucruri de la TV. Cine a lucrat la aceste reglementări
În același context al deciziilor anterioare ale CCR, noile reglementări nu pot afecta pensiile speciale ale magistraților aflate deja în plată. Curtea Constituțională a statuat, în Decizia nr. 830 din 8 iulie 2008, că „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare”.
Ilie Bolojan este acuzat de către juriști de dezinformare atunci când afirmă că, în acest moment, vârsta medie de pensionare a magistraților este de 48 de ani, când, în realitate, aceasta este de 52 de ani.
Mai departe, surse din sistemul judiciar arată că, în prezent, 60% dintre magistrații aflați în activitate au deja în buzunar deciziile de pensionare de la casele de pensii, chiar dacă nu au formulat cereri către secțiile de specialitate ale Consiliului Superior al Magistraturii. Însă, toți aceștia se pot pensiona oricând în baza legii vechi, indiferent ce va reglementa noua lege. Adică, din nou, nici în cazul lor nu se va schimba absolut nimic. Asta, pentru că orice magistrat care are 47 de ani în prezent va putea beneficia de legislația veche, iar noile măsuri vor fi aplicate exclusiv magistraților care intră în sistem după intrarea în vigoare a noilor reglementări.
O altă deficiență a propunerilor este scăderea nivelului pensiei de la 80% din media veniturilor brute la 70% din ultimul salariu net. Acest lucru nu ar respecta deloc jurisprudența CCR, care a stabilit deja că pensia magistraților trebuie să aibă un cuantum cât mai apropiat de venitul încasat în ultima lună de activitate. Cu titlu de exemplu, o pensie de serviciu de 20.000 de lei este raportată, în prezent, la un venit brut în ultima lună de 25.000 de lei.
Propunerea formulată de Bolojan este ca această pensie să scadă la 10.247,5 lei, reprezentând 70% din venitul net pe ultima lună, adică de 14.625 de lei dintr-un brut de 25.000 de lei. Este o scădere mai mult decât semnificativă, care în niciun caz nu se apropie de nivelul venitului din ultima lună, așa cum cere CCR.
Iulia Scântei
La fel de relevant este și faptul că, la aceste măsuri, Ilie Bolojan nu a lucrat nici cu ministrul PSD al Justiției, nici cu ministrul PSD al Muncii și refuză să menționeze cine a participat la redactarea proiectului. Surse politice arată că cei doi miniștri social-democrați au aflat despre aceste modificări de la televizor. Mai mult, reglementările propuse au fost redactate, conform surselor citate, de către fosta președintă a ÎCCJ,
, și de judecătoarea CCR Laura Iulia Scântei, fostă senatoare PNL.
Corina Corbu
Culmea guvernării responsabile. Semnăm pe bandă rulantă decizii pe care vrem să le desființăm
O altă măsură anunțată de către Guvernul Bolojan este aceea de a bloca, pentru o perioadă de doi ani, transferurile și detașările între instituțiile publice. Aceste detalii ar urma să facă obiectul unei ordonanțe de urgență.
În acest sens, conform planului Executivului, funcționarii publici nu vor mai putea fi transferați dintr-o instituție în alta în următorii doi ani, iar regula se va aplica și în cazul detașărilor. Totuși, personalul deja transferat nu va fi afectat. Măsura este menită să asigure stabilitate administrativă și să evite perturbarea activității unor instituții-cheie, precum parchetele sau ministerele cu mulți angajați detașați.
Pentru funcționarii aflați în prezent în detașare, Guvernul intenționează să impună un termen-limită: până la 15 septembrie, aceștia vor trebui să opteze între rămânerea definitivă pe postul actual, prin transfer, sau revenirea la instituția de origine. Scopul este eliminarea practicii de ocupare a unor posturi publice fără concurs, prin detașare temporară, de obicei pe perioade de câte șase luni.
Culmea, aceste reglementări au un puternic iz de ipocrizie, deoarece, începând cu 2 iulie 2025, însuși premierul Ilie Bolojan a semnat numeroase decizii de prim-ministru prin care a dispus astfel de detașări. Spre exemplu, în 2 iulie, a aprobat detașarea unei persoane pentru funcția de secretar general al Agenției Naționale Anti-Doping. În 4 iulie, a avizat detașarea unei alte persoane pe funcția de secretar general al Agenției Naționale Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.
La data de 8 iulie, Ilie Bolojan a dispus detașarea temporară a unei persoane în funcția de secretar general al Prefecturii Buzău, iar în 10 iulie, a dispus detașarea temporară unei persoane în funcția de secretar general al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Ulterior, în 14 iulie, a semnat detașarea temporară a unei alte persoane în funcția de secretar general al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
La 17 iulie, Ilie Bolojan a semnat trei astfel de dispoziții, prin care au fost detașate temporar persoane pentru a ocupa funcțiile de secretar general adjunct al ANAF, secretar general al Prefecturii Călărași și secretar general al Prefecturii Bacău.
Sursa: https://jurnalul.ro/stiri/justitie/reforma-ilie-bolojan-pensii-speciale-magistrati-1005196.html