Europarlamentarul Andi Cristea a participat la Parlamentul European, la Bruxelles, la un eveniment dedicat sănătății mintale și impactului tehnologiilor digitale asupra copiilor și adolescenților.
Dezbaterea, organizată de eurodeputatul Ștefan Mușoiu, a pus accent pe necesitatea unor politici publice orientate spre prevenție și pe rolul specialiștilor în gestionarea noilor provocări aduse de tehnologie.
În intervenția sa, Andi Cristea a subliniat că evoluția tehnologică schimbă rapid modul în care oamenii interacționează cu informația și cu mediul digital.
„Nu mai vorbim despre prototipuri sau concepte. Ochelarii inteligenți există deja și sunt, din punct de vedere vizual, aproape identici cu ochelarii clasici. Diferența majoră este că pe lentile apare, în timp real, informație generată de inteligența artificială, direct în câmpul vizual al utilizatorului.”
Potrivit eurodeputatului, această transformare va schimba și rolul smartphone-ului, care ar putea deveni un dispozitiv secundar.
„Telefonul nu dispare, dar își pierde poziția centrală. Rămâne în buzunar și funcționează ca unitate de procesare și conectivitate, în timp ce interfața efectivă se mută pe ochelari. Practic, nu mai privești un ecran, informația vine către tine.”
Cristea a explicat că noile sisteme tehnologice creează o legătură directă între percepția utilizatorului și procesarea digitală a informației.
„Textele generate de AI, fie că vorbim despre rezumate de conversații, sugestii de răspuns sau informații contextuale, sunt afișate literalmente pe lentile, în fața ochilor. Nu mai există un pas intermediar între gândire și accesul la informație.”Europarlamentarul a atras atenția că utilizarea excesivă a acestor tehnologii poate afecta capacitatea oamenilor de a gândi critic.
„În momentul în care ai permanent în fața ochilor răspunsuri generate de AI, tentația de a delega gândirea devine foarte mare. Dacă nu mai exersăm procesele cognitive, analiză, sinteză, formulare, există riscul real de diminuare a acestor capacități.”
În plan social, schimbările pot afecta și modul în care oamenii comunică între ei.
„Ne apropiem de o formă de comunicare asistată în timp real, în care poți purta o conversație fluentă citind de pe un prompter invizibil. Întrebarea este cât din acea conversație mai este autentică și cât este mediată algoritmic.”
În concluzie, Andi Cristea a subliniat că provocarea majoră a societății este să păstreze controlul asupra tehnologiei și asupra modului în care aceasta influențează gândirea umană.
„Nu discutăm doar despre un nou gadget, ci despre o schimbare de paradigmă: de la ecrane pe care le consultăm, la informație care ne însoțește permanent, chiar în câmpul nostru vizual. Provocarea este să rămânem noi cei care gândesc, nu doar cei care citesc ceea ce generează AI.”