Brașovul va fi primul oraș din România care alimentează cu electricitate instituțiile publice, iluminatul public, semaforizarea, bazele sportive și domeniul schiabil dintr-un parc fotovoltaic. Județul Buzău investește 250 de milioane de euro în cel mai modern sistem de irigații din țară. România are programe în derulare și
scheme de suport care o vor transforma în lider regional în domeniul energetic.
Conferința RO 3.0 „Smart solutions for tomorrow. Sustenabilitate și responsabilitate – căi sigure pentru o dezvoltare durabilă și prosperă”, organizată ieri de Antena 3 CNN, a adus împreună lideri din diferite sectoare pentru a explora cum sustenabilitatea poate deveni fundamentul creșterii economice sănătoase în România. Miniștri, reprezentanți ai Parlamentului și mediului de afaceri, dar și ai mediului academic au creionat liniile directoare pe care ar trebui să se sprijine dezvoltarea viitoare a economiei și societății românești în ansamblul ei, pornind de la atuurile pe care astăzi le avem. Sectorul energetic și resursele naturale, precum și investițiile în industrie ar trebui să fie pilonii care să susțină această dezvoltare, au subliniat cei prezenți, punându-se accent pe atingerea priorităților declarate ale Uniunii Europene, sustenabilitatea și reziliența economiei.
Sebastian Burduja: România are cele mai bune premise să devină un lider regional în domeniul energetic
Invitat la eveniment, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că țara noastră are șansa să devină un lider regional în domeniul energetic. „În sectorul energetic România are cele mai bune premise să devină un lider regional, un furnizor de securitate energetică și un producător mare de energie care redevine exportator și care asigură românilor o energie sigură, ieftină și mai curată în orizontul 2030. O evoluție importantă e că anul trecut am reușit să adoptăm o strategie energetică națională, prima după 17 ani. Strategia e simplă: trecem de la cărbune la gaz și de la gaz la nuclear. Asta pentru producția în bandă. În orizontul 2030 vom conta pe încă 10.000 MW solar și eolian, o mare parte din aceste investiții sunt cu contracte semnate. Jumătate – 5.000 de MW – este finanțată prin contracte de diferență, o schemă cu suport de la fondul de modernizare, 3 miliarde de euro și un preț fix pentru 15 ani pentru investitorii care, licitând, accesează această schemă. Apoi avem programul nuclear. Dacă vom înlocui cărbunele cu gazul, avem în lucru Mintia, cu un stadiu avansat, sperăm la 1.050 MW până la finalul acestui an, cea mai mare centrală pe gaz din zona noastră. Avem Iernut, epopeea care mai are 3% și se va termina, sper, cu un succes. Avem Ișalnița și Turceni, tot cu 1.300 MW total în licitație. Și apoi să facem trecerea care înseamnă încă două reactoare nucleare la Cernavodă, 2031-2032, contract semnat anul trecut, 3 miliarde de euro, și urmează și contractul de execuție. Plus, reactoarele nucleare de mici dimensiuni – suntem în momentul în care toată lumea se întreabă ce punem pe masă în raport cu SUA. Sectorul energetic din România are foarte multe de pus pe masă în raport cu administrația Trump, cu atât mai mult cu cât aceste proiecte sunt pornite pe timpul primei administrații Trump. Reactoarele nucleare de mici dimensiuni sunt pe o tehnologie americană NuScale, deținută de Floor. O tehnologie sigură, matură, care are șansa să poziționeze România drept prima țară din UE care va avea un modul de SMR funcțional, care furnizează energie, iar asta ne va poziționa să furnizăm genul acesta de energie, să-l operăm în toată regiunea”, a declarat Sebastian Burduja.
„Sunt și proiecte pe care le-am ajustat pentru a respecta standardele de mediu, dar să producem și energie. Vorbesc de Răstolița, unde am ponderat capacitatea de producție pentru a respecta normele de mediu locale. Eu nu am o problemă cu nicio organizație de mediu câtă vreme își servește cauza într-un mod onest și loial față de interesele statului român. Dacă vorbim de vestigii antice pe fundul Mării Negre la 160 de kilometri în larg, la adâncimi între 100 și 1.000 de metri, fix unde a început forajul pentru Neptun Deep am dreptul să îmi pun o întrebare, ca cetățean. De posibilitatea stolurilor să aterizeze în județul Arad unde am planificat cel mai mare parc fotovoltaic, culmea, energie verde, iarăși îmi pun o întrebare. Dacă vorbim de racul de la Bumbești Jiu sau de lostrița de la Răstolița, iarăși îmi pun niște întrebări. Statul român e dator și are tot dreptul ca atunci când în instanță se dovedește rea voință să respecte legea. Cei care au rea-credință să plătească”.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei
Mircea Fechet: „Multe țări consideră apa drept resursă strategică, e păcat să constatăm că noi ne batem joc de ea”
În cadrul intervenției sale din cadrul conferinței, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a pus accentul pe soluțiile pe care trebuie să le găsească România pentru o mai bună utilizare a apei.
„La fel cum domnul Burduja s-a referit la securitatea energetică, eu mă refer la securitatea climatică, să mă refer la ce lăsăm generațiilor care vin după noi, și referindu-mă la apă, cu titlu de exemplu, cred că așa cum am găsit soluții în materia investițiilor hidroenergetice, le putem găsi și pentru agricultură. Lumea evoluează, în ce privește modul cum ne adaptăm la schimbările climatice, modul în care ne adaptăm la un ciclu de 5-6-7 ani secetoși dintr-o decadă. E un lucru care nu ne lovea acum 50 de ani. Observăm că lucrurile evoluează foarte mult, văd AI în agricultură, văd drone pentru tratamente sau evaluarea umidității solului și cred că putem să asigurăm sustenabilitatea pe termen lung a corpurilor de apă și să face și agricultură performantă. E adevărat, va trebui să facem niște modificări. Sunt multe exemple de bună practică, la fel cum, pot să afirm, România pierde multă apă. Fie că vorbim de irigații, industrie sau alimentarea cu apă potabilă a populației. Din păcate lipsa investițiilor și lipsa noilor tehnologii din ultimii ani se face resimțită. În contextul în care cel puțin jumătate din glob consideră apa drept resursă strategică, de interes național, o resursă vitală, e păcat să constatăm că ne batem joc de ea. Apele pluviale și refolosirea în irigații pot însemna un exemplu de bună practică, la fel cum refolosirea apelor uzate poate însemna un alt exemplu”, a declarat Mircea Fechet în cadrul conferinței.
„Contăm foarte mult în Europa și vom conta și mai mult prin investițiile pe care le-am făcut și le facem. Am devenit pentru Europa Centrală și de Est, pentru zona Balcanilor, un hub de gaze. Asta pentru că Transgaz a investit foarte mult în dezvoltarea rețelei de gaze în ultimii 6-7 ani. Gazele din Marea Neagră vor veni mai repede decât s-a anunțat inițial, dar mai sunt și proiectele din Bulgaria și Turcia. Am fost recent cu dl Ministru Burduja în Azerbaidjan și acolo am avut discuții extrem de importante. Vă spun că până vin gazele din Neptun Deep, România nu va avea probleme cu aprovizionare cu gaze. (…) Anul acesta se vor pune în funcțiune foarte multe distribuții de gaze în țară, ceea ce va duce la creșterea consumului. Țara va mai avea nevoie de 700-800 de milioane de metri cubi de gaze din import pentru iarna viitoare. Am avut discuții pentru participarea la lucrările de reconstrucție a rețelei de transport a gazelor naturale din Ucraina”.
Ion Sterian, director general Transgaz
„Cred că dacă vorbim despre sustenabilitate e important ca toată lumea să înțeleagă același lucru. La nivel UE mulți s-au raportat la faptul că trebuie să scoatem lumea din priză și să ne raportăm doar la importanța mediului, peștișori, animăluțe și energie produsă doar prin panouri. Eu cred că înseamnă investiții pe termen mediu și lung. Acel Grean Deal are nevoie de o reîmprospătare, de o regândire. Avem nevoie de energie electrică în bandă”.
Antal Istvan-Lorant, senator
Exemplul de bună practică al Brașovului
Brașovul se poziționează ca pionier în ce privește energia verde, iar acest lucru a fost exemplificat de Lucian Pătrașcu, viceprimarul orașului. „Avem cea mai mare flotă de autobuze și troleibuze electrice din România. De asemenea, suntem în procesul de achiziție a încă 88 de autobuze electrice, în plus față de cele 150 care circulă deja. Avem un garaj în care se vor încărca aceste mașini în lucru, o altă investiție importantă în valoare de 222 de milioane de lei. Brașov e primul oraș din România care va avea un parc fotovoltaic care va asigura peste 90% din consumul instituțiilor publice, iluminatului public, semaforizărilor, bazelor sportive, domeniului schiabil. Centrala, care se va întinde pe 10 hectare, va avea 20 MW în curent continuu și 18 MW în curent alternativ. Stațiile de încărcare pentru mașini electrice, un alt concept pe care îl promovăm. Avem 33 de stații, pe lângă cele private, iar alimentarea mașinilor la ele este gratuită. Suntem în procedură de licitație pentru încă 95 de stații de încărcare cu fonduri de la Ministerul Mediului și mai avem 90 care sunt în licitație prin PNRR.
În ceea ce privește transportul public, avem un proiect care vizează gratuitatea lui sâmbăta și duminica. Acum doar în Târgu Mureș s-a implementat acest sistem”, a subliniat viceprimarul orașului Brașov.
„Este foarte important ca mediul de business să participe la astfel de dezbateri, în care toți actorii din lanț sunt prezenți și pot contribui la definirea și dezvoltarea acestui subiect sensibil – sustenabilitatea. Mă bucur să aud că, pentru mulți dintre noi, responsabilitatea în mediul economic nu este separată de modelul de business, ci devine un pilon al acestuia”.
Valer Hancaș, Kaufland România
Buzăul investește într-un sistem modern de irigații
În județul Buzău se pregătește construirea celui mai mare și modern sistem de irigații din țară. Studiul de fezabilitate a fost deja întocmit, iar acum se caută banii necesari realizării proiectului a cărui valoare estimată se ridică la 250 de milioane de euro, a anunțat primarul orașului Buzău, Constantin Toma. În cadrul intervenției sale, el a mai amintit și proiectul-pilot demarat prin care apele uzate care au fost epurate sunt utilizate în irigații. „În România nu avem norme de aplicare care să ne permită utilizarea apelor epurate în irigații și de aceea proiectul nostru l-am făcut cu titlu de proiect-pilot, pentru că astfel am putut evita lipsa normelor”, a spus primarul Constantin Toma.